România participă în mod activ în NATO şi ar putea contribui la consolidarea cooperării dintre UE şi NATO în mai multe regiuni, precum Balcanii de Vest, vecinătatea estică (inclusiv Republica Moldova şi soluţionarea conflictului transnistrean) sau Marea Neagră. Aceasta este principala concluzie a dezbaterii organizate de Clubul România-UE în seara zilei de 23 iunie 2010. Dezbaterea, care a reunit personalităţi din domeniul politicii de securitate şi al relaţiilor externe, a analizat rolul pe care România îl joacă în cadrul NATO; provocările geostrategice ce derivă din decizia de a găzdui în ţara noastră o parte a scutului american anti-rachetă; priorităţile României în contextul elaborării unui nou concept strategic al Alianţei; cooperarea dintre NATO şi Uniunea Europeană precum şi contribuţia  României la consolidarea acestei cooperări interinstituţionale.

În momentul de faţă, NATO este într-un proces de transformare care vizează inclusiv adaptarea la noile tipuri de provocări, precum terorismul, pirateria, atacurile cibernetice, problemele de securitate energetică, etc. Pe de altă parte, criza economică şi financiară afectează şi resursele Alianţei, generând o preocupare sporită în rândul membrilor săi pentru folosirea mai eficientă a fondurilor. Noul concept strategic al Alianţei, care va fi definit în această toamnă, va încerca să răspundă unora dintre aceste provocări.

Sorin Ducaru, Ambasador, Reprezentant Permanent al României la NATO, a subliniat că „în cadrul dezbaterilor privind noul concept strategic, România urmăreşte promovarea unor subiecte de interes specific, precum tema echilibrelor – cum ar fi echilibrul între misiunile clasice de apărare teritorială şi cele expediţionare, între statele mari şi cele mici din Alianţă, între SUA şi Europa sau echilibrul transatlantic în contribuţiile aliaţilor la operaţiunile NATO - tema parteneriatelor NATO, precum şi tema raportării Alianţei la noile ameninţări de securitate (terorismul, ameninţările cu rachete, securitatea energetică, atacurile cibernetice, etc.). Prin participarea la scutul antirachetă, România aduce o contribuţie directă la structurarea modului de raportare la noile ameninţări, urmând ca o decizie privind tranformarea acestui proiect într-o misiune a Alianţei să fie luată de şefii de stat şi de guvern la summitul NATO de la Lisabona din toamna acestui an. În contextul crizei financiare, am pledat pentru continuarea unor proiecte în domeniul infrastructurii de interes pentru o ţară de la frontiera NATO, precum România. De asemenea, din punctul de vedere al personalului, ca urmare a priorităţii acordate acestui subiect după Summit-ul de la Bucureşti, reprezentarea României în structurile Secretariatului Internaţional a sporit substanţial, mai ales în ce priveşte ocuparea unor posturi politice (inclusiv două la nivel de director), reprezentând în prezent peste 3% din personalul civil al NATO”.

Ovidiu Dranga, Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Belgiei, a declarat că „este necesară îmbunătăţirea cooperării NATO-UE, mai ales în contextul în care conceptul de securitate trece de la securitatea statelor la cea a individului, iar UE poate aduce o valoroasă expertiză civilă în domeniul securităţii. De asemenea, este de dorit creşterea cooperării cu alţi actori, precum şi creşterea conlucrării dintre civili şi militari”. Domnia sa a mai declarat că „este nevoie de viziune strategică în materie de securitate la nivelul UE, corelată cu cea a Alianţei Nord-Atlantice pe baza unei evaluări comune a riscurilor, şi de valorificarea adecvată a resurselor şi a capabilităţilor pentru evitarea duplicărilor”.

Ioan Mircea Paşcu, Vice-preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European, a prezentat experienţa sa personală ca fost ministru al apărării în perioada decisivă a aderării la NATO, punctând „rolul cheie al reformei armatei în procesul de aderare şi apoi ca membru al NATO. Când vorbim de România ca furnizor şi consumator de securitate în cadrul NATO, trebuie să avem în vedere niveluri diferite de angajament: modul în care îţi valorifici potenţialul în Alianţă, voinţa politică de a maximiza participarea la operaţiuni multinaţionale, asigurarea unui comportament predictibil la nivel naţional, înţelegerea noului joc geostrategic. Noi am intrat cu ochii deschişi în NATO, am recuperat un deficit important, dar am ştiut ce trebuie să facem şi am fost pregătiţi”. Referindu-se la noul concept strategic al NATO, care va fi adoptat la Lisabona în luna noiembrie, domnul Paşcu a afirmat că acesta „trebuie să asigure un echilibru între existenţa capabilităţilor militare pentru protecţia teritoriului aliat în orice situaţie de tip articol 5 şi cele necesare pentru operaţiuni la mare distanţă de zona euroatlantică”.

Norica Nicolai, Vicepreşedinta sub-comitetului pentru securitate şi apărare din cadrul Parlamentului European, consideră că „România poate furniza securitate în situaţii de nişă, de exemplu, în domeniul transporturilor, al informaţiilor, precum şi expertiză de tip civil. Din păcate, până acum, eforturile în domeniul compatibilizării infrastructurii sunt insuficiente. Consider că Afghanistanul este crucial pentru evoluţia imaginii NATO. Un eşec poate deteriora această imagine, pe când un succes poate consolida precepţia rolului NATO”.

Mihaela Vasiu, Consilier, Adjunctul reprezentantului COPS, Şeful secţiilor Relaţii Externe şi PSAC din cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană a subliniat „necesitatea unei mai bune cooperări NATO–UE, de exemplu prin operaţiuni comune, gen Althea. Datorită expertizei pe care o avem în domeniul vecinătăţilor, România poate contribui în mod activ la această cooperare, de exemplu în zona Balcanilor şi în zona estică, inclusiv Transnistria. Să nu uităm experienţa României în ceea ce priveşte Marea Neagră, care ar putea contribui la consolidarea cooperării NATO – UE. Ar fi necesară realizarea unei complementarităţi între parteneriatul estic şi sinergia Mării Negre”.

Andrei Enghiş, preşedintele Clubului România-UE, a declarat că „este evident faptul că România ocupă un loc important în structura Alianţei Nord-Atlantice, având potenţialul de a contribui intr-o manieră pozitivă la redefinirea rolului Alianţei în secolul XXI, precum şi la soluţionarea unor conflicte care au un potenţial destabilizator pentru securitatea statelor membre NATO şi UE. Sperăm ca seria discuţiilor de acest gen să continue şi în viitor”.

Pentru informaţii suplimentare:
Andrei Enghiş
Preşedintele Clubului România-UE
office@euro-club.org